Recent am împlinit vârsta majorităţii, vârsta de 18 ani. S-a dus copilăria mult iubită... Mai am un an de liceu, mai un an de plăceri şi bucurii alături de persoane dragi mie.
Am fost într-o dimineaţă la o rudă bătrână şi m-a întrebat "17 ani?".. Uită multe lucruri, iar mirarea de pe faţa sa când i-am răspuns "Nu, 18 ani!", mi-a adus sute de întrebări, gânduri neclare... De ce ne facem amintiri dacă, la bătrâneţe le vom uita cu fiecare secundă pierdută? Acum sunt major, dar sunt pregătit pentru ce va urma? Ce am clădit în aceşti 18 ani? Ce sunt eu...
Eu sunt un încrezător, pentru că am încredere în tot şi toate (deşi regret pe urmă), şi am încredere în mine.
Eu sunt un visător, pentru că am planuri de viitor ce implică multă muncă.
Eu sunt un ratat, pentru că ratez cele mai frumoase clipe ce-mi pot oferi amintiri, satisfacţie, fericire.
Eu sunt slab, pentru că îmi schimb buna dispoziţie după starea persoanei care mă face mereu să zâmbesc.
Eu sunt puternic, pentru că lupt de fiecare dată panâ la epuizare, indiferent de situaţie.
Eu sunt frumos, pentru că am un caracter demn de invidiat.
Eu sunt urât, pentru că nu ascult tot timpul sfaturile primite şi fac după cum mă taie capul.
Eu sunt prietenos.. pentru că ştiu ce înseamnă să fii singur într-o astfel de lume.
Eu sunt ciudat, pentru că reuşesc să zâmbesc până şi-n cele mai cumplite clipe.
Eu sunt un învingător, pentru că reuşesc să-mi duc toate planurile la un nivel cât mai înalt.
Eu sunt fericit. Sunt fericit pentru că mi-am dat seama ce înseamnă 'iubirea', pentru că am în preajmă prieteni, familie, cunoştiinţe ce-mi fac zilele mai însorite şi mai pline de viaţă.
Trecând peste clipe grele, bune, de coşmar sau fericite, am ajuns sa fiu astfel. Caracterul pe care-l "deţin" astăzi are multe "semne de război" (unele-s încă proaspete, ce-i drept), dar, privindu-le, mă ridic de fiecare dată mai puternic, mai încrezător, mai zâmbitor şi cu mândria în ochi.
Sunt doar la început, am o viaţă în faţă, ar trebui să profit de ea la maxim.
Mereu vor mai fii momente schimbătoare.. oare voi ramâne la fel?
